Produse biocide in fermele avicole

ArticoleWith 0 comments

Solutii privind utilizarea simultana a mai multor grupe de produse biocide in cadrul programelor de biosecuritate aplicate in fermele avicole

Dr. medic primar veterinar Alexandru BACIU, DELOS Medica

Problema Biosecuritatii fermelor de crestere industriala a animalelor de interes economic este veche, a inceput inca de la primele ferme de crestere industriala, a continuat si va continua atata timp cat omul si-a asumat limitarile inerente la care este supus in acest caz: dezvoltarea unei imense presiuni infectioase pe intreg lantul alimentar, de la ou la carne, de la ferma la depozitele frigorifice in care se pastreaza productia obtinuta.

Pe fond, este vorba de modul in care manageriem / blocam transmiterea germenilor infectiosi pe orizontala dar si pe verticala, utilizand un ansamblu de masuri profilactice specific si / sau nespecifice. Pare simplu la prima vedere dar la rafinamentul solutiilor simple se ajunge prin eforturi repetate de imbunatatire – prin simplificare!

Scopul acestui articol nu este de a comenta partea de masuri de profilaxie specifica (ca parte a masurilor de Biosecuritate), ci acela de a trece in revista o serie de concepte ce stau la baza masurilor de profilaxie generala nespecifica si de a cauta sa ofere o serie de solutii adaptate la evolutiile moderne din industria zootehnica actuala.

Simplificand lucrurile, putem asigura Biosecuritatea lantului alimentar intervenind pentru limitarea circulatiei agentilor infectiosi la nivel de ferma (hale, alei, cladiri administrative, platforme de gunoi, conducte aprovizionare apa, etc), la nivel de transport, la nivel de abator si depozitare. Pe parcursul tuturor acestor etape, medicul veterinar este intr-o permanenta batalie pentru limitarea si jugularea circulatiei germenilor patogeni, a infectarii pe orizontala si verticala a efectivelor crescute si la mentinerea presiunii infectioase in limite acceptabile.

Biosecuritatea poate fi pasiva daca o analizam prin prisma situaţiei geografice, a orientarii, pozitionarii obiectivelor in functie de caile principale de acces rutier, a vanturilor dominante, a imprejurimilor (apropierea fata de alte ferme industriale sau chiar de subzistenta in mediul rural, obiective de industrie alimentara, gropi de gunoi, etc.).

La fel de bine putem analiza Biosecuritatea ca fiind un ansamblu de masuri efective “ active”, ce vizeaza limitarea transmiterii germenilor infectiosi inauntrul, dar si in afara obiectivelor, prin imprejmuiri ale obiectivelor zootehnice, dezinfectoare rutiere sau podale la intrarea in obiective, imbracaminte de protectie, instituirea filtrului sanitar veterinar cu respectarea regulilor de filtru, respectarea recomandarilor tehnologiei de crestere a animalelor (densitate / mp, granularea furajelor, ventilatia adecvata, reparatia halelor, inchiderea ermetica a buncarelor de furajare, transportul gunoiului de grajd, depozitarea acestuia, derularea operatiunilor de DDD), controlul si pastrarea calitatii apei.

Vorbind de riscurile asumate de om in implementarea sistemelor de crestere industriala a animalelor de interes economic, iata cateva cifre privind incarcatura microbiana in ferme pe diverse faze tehnologice:

Numar microorg/cm2

  • Animale în fermă 10 7 – 10 9 microorg/cm2 (100 mil – 10 miliarde/ cm2)

  • După evacuarea animalelor 50 milioane/cm2 10 7

  • Dupa spălarea cu apă rece 20 milioane/cm2 10 7

  • Apă fierbinte + Detergent 100.000/cm2 (99%) 10 5

  • După dezinfecţie 500-1000/cm2 10 2

Dupa cum se poate observa chiar si dupa dezinfectie ramane un numar semnificativ de germeni in mediu, dezinfectia fiind un procedeu cu efect final microbicid si care nu trebuie confundata cu sterilizarea…

De asemenea, trebuie subliniat faptul ca decontaminantele obisnuite nu au efect asupra unor forme de evolutie sau rezistenta a bacteriilor, sau a altor germeni din ferma ( spori, oochisti).

De aceea, daca privim prin prisma eliminarii tuturor germenilor din obiectivele decontaminate, dezinfectia poate avea mai multe trepte de eficacitate:

NIVEL SCĂZUT – Distruge bacteriile comune, virusuri cu anvelopa lipidică, fungi

NIVEL MEDIU – Distruge bacteriile comune, anumite specii din genul Mycobacterium, toate virusurile, fungi

NIVEL RIDICAT – Distruge bacteriile comune, toate speciile din genul Mycobacterium, virusuri, fungi şi distruge sporii, eventual oochistii. De subliniat ca asemenea dezinfectii (de nivel ridicat) se pot realiza doar utilizand decontaminante de tip HLD (high level of decontamination) care au darul de a distruge toti germenii in maximum 30 minute (inclusiv sporii).

In momentul in care vorbim despre alegerea unui decontaminant, cu siguranta este necesara evaluarea acestuia prin prisma urmatoarelor caracteristici dorite:

  • Să aibă o capacitate microbicidă ridicată, la concentraţii scăzute

  • Să aibă toxicitate scăzută sau nulă pentru om, animale, mediul înconjurător

  • Sa aibă proprietatea de a forma soluţii, emulsii, geluri sau suspensii omogene, cât mai stabile

  • Să nu aibă miros neplăcut

  • Să aibă disponibilitate mare pe piaţă

  • Să aibă preţ redus

Evident, toate aceste caracteristici la un singur produs este imposibil sa fie indeplinite dar, o alegere judiciosa in functie de locul decontaminarii, situatia epidemiologica, limitarile legale, etc., poate oferi solutii ce intrunesc conditii de eficienta in procesul de productie.

Intensivizarea productiei zootehnice industriale din ultimile decade a dus la necesitatea utilizarii masive a decontaminantelor HLD. Mai jos, o lista cu produsele des utilizate in decontaminare in industria avícola:

Caracteristica HLD

Alcool ………………………………………………………… NU

Compuşi pe bază de clor ……………………………. NU

Formaldehida ……………………………… HLD

Amoniu quaternar …………………………….………. NU

Fenol …………………………………………………………..NU

Glutaraldehida …………………………… HLD

Orto-ftalaldehida (OPA) ……………………HLD

Compuşi pe bază de Iod ……………………………. NU

Peroxid de hidrogen ……………………… HLD

Persulfat de potasiu ………………………………….. NU

Acid peracetic ………………………………HLD

O evaluare exclusiv tehnica a decontaminantilor este insa aceea a definirii capacitatii virucide, bactericide, fungicide si (foarte important), de penetrare si distrugere a biofilmului…

Din acest punct de vedere se pot evalua toate decontaminantele utilizate in industria avicola care in principiu pot fi impartite in 5 grupe majore: iodofori, aldehide, peroxizi, amoniu cuaternar, fenoli.

Din acest punct de vedere am putea avea urmatoarea imagine de ansamblu in ceea ce priveste eficacitatea mai mare sau mai mica a acestor grupe de decontaminanti:

 

Aldehide

Iodofori

Compusi pe baza de amoniu

Fenoli

Peroxizi

 

Cateva scurte comentarii:

  1. Fenolii nu mai sunt bineveniti un UE datorita evidentului efect cancerigen, a MRL nedeterminate si a mirosului ce produce un impact nedorit asupra produselor obtinute, a mediului. Cu toate acestea fenolii par a fi cei mai eficace in toate cele 4 directii de interes: efect bactericid, virucid, fungicid si de penetrare si distrugere biofilm.
  2. Nici o alta grupa de decontaminante nu pare sa detina gradul de eficacitate a fenolilor
  3. Se intrevede faptul ca singura posibilitate de egalare a gradului de eficacitate a fenolilor, este aceea de a combina diversi reprezentanti de grupe pentru a obtine efectul sinergic al combinatiei acestora.

In ceea ce ne priveste incercam o evaluare cat mai obiectiva in ceea ce priveste dezinfectantul optim ce ar putea fi utilizat in decontaminarea fermelor avicole.

La prima vedere, dupa spalarea cu detergent si apa calda, dezinfectantii pe baza Antioxidanti ar parea alegerea ideala:

  1. Excelenti bactericizi si virucizi
  2. Buni fungicizi si activi contra biofilmului
  3. Nu miros, nu afecteaza mediul / produsele prin miros
  4. Nu sunt afectati de modificari de pH
  5. Pret relativ rezonabil in functie de formulare

Concluzie: excelenta alegere pentru prima operatiune de decontaminare, aceea ce succede spalarii.

Daca vorbim de peroxidul de hidrogen singur, putem sa precizam faptul ca acesta este considerat un fel de “DEZINFECTANT NATURAL”, eco – “prietenos”, prezent în mod natural în miere şi lapte, dar si in salivă, in organismele evoluate leucocitele producand Peroxid de Hidrogen (PH), pentru a distruge bacteriile înainte de fagocitoza; unele bacterii “utile”, precum cele din genul Lactobacillus, produc si ele PH, iar Streptococii saprofiţi produc PH în cavitatea bucala, intestin şi vagin.

In combinatii diverse, in particular cu acidul peracetic, se potenteaza reciproc, devenind un puternic decontaminant HLD, sporindu-si calitatile cu efect sporocid, singurele reziduuri in urma utilizarii fiind insignifiante si extrem de acceptabile: urme de peroxid de hidrogen, acid acetic si apa.

In ceea ce priveste mecanismul de actiune al acestei combinatii, se pot preciza urmatoarele aspecte:

Prin aplicare pe substratul de decontaminare apare radicalul hidroxil (OH-), considerat cel mai puternic oxidant cunoscut (Fridovich 1975). Acesta produce oxidarea grupării sulfhidril şi a legaturilor duble nesaturate din structura proteinelor, lipidelor şi a membranelor de suprafaţă; impreuna cu Acidul peracetic pot reacţiona cu proteinele solubile în acizi care învelesc ADN. Ca atare combinatia distruge mebranele si Ac. nucleici, cu efectul usor de scontat.

Maillard et al.(1996) a testat Acidul peracetic şi alte 6 dezinfectante pe virusul bacteriofag F116. Numai Acidul peracetic a afectat genomul viral

Ceea ce nu reusesc peroxizii de hidrogen (inclusiv in combinatii cu ac. peracetic spre exemplu), este sa treaca testul corozivitatii in produsul formulat si nediluat (sunt extrem de corozivi, necesitand aplicarea unor masuri de precautie deosebite, atat in transport cat si in manipulare / aplicare), precum si aplicare dificila prin metoda termonebulizarii, fiind necesari aditivi speciali care nu prea sunt agreeati din cauza costurilor mari si a calitatii slabe a cetii calde obtinute, in plus corozivitatea afectand drastic echipamentele de termonebulizare.

O a doua grupa de dezinfectanti larg utilizata in industria avicola, fie in prima etapa de decontaminare (dupa spalare) prin metoda aspersiunii, fie mai ales in cea de-a doua etapa (cea cu asternutul in hala), este o alta combinatie sinergica, de data aceasta cea dintre glutaraldehida si amoniu cuaternar:

Aldehide

Ionofori

Avand in vedere modul perfect in care se completeaza cele doua tipuri de substante, cu un efect sinergic remarcabil, ne putem explica de ce marea majoritate a dezinfectantilor utilizati in industria avicola sunt diverse combinatii de amoniu cuaternar si aldehide care impreuna au urmatoarele avantaje:

  1. Interacţioneazăcu proteinele denaturandu-le (glutaraldehidele)
  2. Reacţionează cu ARN şi ADN prin alkilare (reactie ireversibila), determinând astfel inhibarea sintezei proteinelor (glutaraldehidele)
  3. Actioneaza la nivelul membranei celulare determinand “scurgerea” continutului (clorura de amoniu)
  4. Sinergismul lor remarcabil coroborat cu pretul relativ accesibil le face extrem de eficiente in raportul calitate / pret in aplicarea prin metoda aspersiunii.
  5. Printr-o formulare adecvata pot deveni excelenti agenti decontaminanti prin aplicare utilizand metoda termonebulizarii (ceata calda ce expandeaza „acoperind” astfel cu o pelicula fina toate suprafetele din hala, inclusiv cele pe care nu le putem decontamina prin aspersiune)

Singura problema de semnalat este cea MRL –urilor, care se pare ca le va deveni o mare slabiciune in viitorul previzibil.

***

In ceea ce priveste decizia de alegere a unui decontaminant (in functie de etapa de decontaminare), sugeram ca cei in masura sa se convinga in evaluare si de o serie de amanunte esentiale in ceea ce priveste eficacitatea si eficienta produselor, sa le evalueze in afara de pretul de cost si in legatura cu un aspect important in ceea ce priveste eficacitatea lor, dupa cum urmeaza:

  1. Sa ceara furnizorilor sa prezinte Certificatul de Autorizare inclusiv testele de eficacitate ale produselor ;
  2. Sa verifice cu atentie daca produsele sunt avizate in egala masura pentru efectul bactericid, virucid, fungicid si de penetrare a biofilmului;
  3. Sa verifice daca efectele amintite mai sus au loc la aceeasi concentratie (1- 2% pentru toate cele 4 efecte in mod normal si nu 1-2% pt efect virucid/ bactericid si 4- 6 % pt efectul fungicid / penetrare biofilm);
  4. Sa verifice daca produsul este avizat in tara de origine (CE) si pentru „ termonebulizare” utilizand termenul in engleza „ Thermofoging” sau „ thermonebulisation” in franceza, verificandu-se doza recomandata in autorizare, respectiv ml / per mc. Multe produse sunt declarate ca fiind aplicabile prin termonebulizare dar ele nu sunt avizate in tara de origine pentru aceasta metoda.

****